Ucraina, Gaza, Balcani, Marea Roșie, Oceanul Pacific, spiritul vremurilor este marcat de sunetul armelor. Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) a observat că cheltuielile militare globale, aflate în creștere în 2022 pentru al optulea an consecutiv, nu au fost niciodată atât de mari, de la sfârșitul Războiului Rece, din urmă cu 30 de ani: 2055 de miliarde de euro, adică 2,2% din produsul intern brut (PIB) mondial. Șeful Statului Major al Armatei Terestre Franceze, generalul Pierre Schill, avertizează despre "revenirea răsunătoare a războaielor majore, redevenite un mijloc privilegiat de rezolvare a disputelor ", și "declanșând izbucniri de violență paroxistică, în care frâul moral și juridic este rupt sub loviturile celei mai dezlănțuite barbarii, în timp ce se credea că aceasta fusese relegată în cărțile de istorie".
Frâiele sunt lăsate libere din 2014, cu anexarea de către Rusia a două regiuni ucrainene, Crimeea și mai târziu Donbas. Statele se reînarmează, bazele industriale de apărare au accelerat ritmul și se dispută vânzările la export. Moscova, după ce s-a retras din mai multe tratate privind armamentul, crește cu 70% creditele militare în bugetul său pentru 2024, revenind la nivelurile din anii 1980-1990: "Totul pentru front, totul pentru victorie", proclamă dl. Anton Siluanov, ministrul finanțelor rus. Cele 10.800 de miliarde de ruble anunțate (109 miliarde de euro), adică 6% din PIB-ul Rusiei, vor servi în special pentru a relansa liniile de producție accelerată de obuze, tancuri și drone, dar și pentru a remunera soldații mobilizați și a compensa familiile celor decedați pe fronturi. Armata rusă ar fi tras în 2023 peste două milioane de obuze, adică dublul față de anul precedent. Site-ul Oryx evaluează la zece mii numărul de vehicule terestre rusești deteriorate sau distruse în Ucraina.
Aflați de obicei pe locul al doilea în ceea ce privește vânzările de arme, în urma incontestabilului campion american, furnizorii ruși reprezentau o cincime din armamentele achiziționate în lume, în special în Asia, Orientul Mijlociu și Africa. Preocupați de susținerea ofensivei din Ucraina, care a provocat pierderi fără echivalent de la ultimul război mondial, aceștia au avut o prestație slabă la export începând cu 2022. În plus, sancțiunile occidentale, în special cele americane, au împiedicat Moscova să încheie contracte importante în Filipine (elicoptere Mil Mi-17), în Indonezia (avioane de vânătoare-bombardament Su-35) sau în Kuweit (tancuri T-90).
Rusia nu mai poate spera să profite de comenzile venite de la foștii membri ai Pactului de la Varșovia sau de la Țările Baltice, acum membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO); deși cheltuielile militare ale Lituaniei între 2014 și 2022 au crescut cu 270%, ale Letoniei cu 173%, iar bugetele apărării în Finlanda, Ungaria, Slovacia, România, Republica Cehă sau Slovacia explodează, la fel ca și cel al Poloniei. Această ultimă țară dedică acum 4% din PIB-ul său pentru apărare și vrea să-și dubleze efectivele armatei; se aprovizionează, printre altele, cu tancuri Abrams, lansatoare de rachete Himars și elicoptere Apache de la companii americane, dar cumpără de asemenea tancuri și obuziere de la Coreea de Sud, devenind brusc unul dintre greii Alianței Atlantice, alături de Germania. Aceasta din urmă nu a angajat încă cei o sută de miliarde de euro alocați în 2022 Fondului Special pentru Modernizarea Bundeswehr-ului, dar — puțin sensibilă la argumentul „preferinței europene” — nu-și ascunde atracția pentru sistemele antirachetă americano-israeliene și tocmai a comandat avioane de luptă F-35 de la americanul Lockheed Martin, cel mai mare industriaș de armament de pe planetă.
Necazurile Rusiei permit Franței să ocupe provizoriu locul al doilea în clasamentul mondial al vânzătorilor de arme, cu un total de exporturi de 27 de miliarde de euro în 2022 — un record istoric atins datorită „contractului secolului” obținut de Dassault în Emiratele Arabe Unite: Rafale, considerat mult timp de (…)
