Bruxelles decretează la 12 mai 2022 o formă de ancorare de urgență a Kievului în Europa celor 27. Comisia Europeană anunță, într-adevăr, implementarea „coridoarelor de solidaritate” pentru a ocoli blocada parțială a porturilor Mării Negre, prin care anterior tranzitau 90% din exporturile agricole ale Ucrainei. Obiectivul declarat: a permite cerealelor să ajungă la piețele lor tradiționale din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, pentru a garanta securitatea alimentară mondială și a susține economia ucraineană. Comisia îndeamnă „actorii pieței Uniunii să pună de urgență la dispoziție echipamentele, materialul rulant, vehiculele, șalupele și navele necesare” și solicită „să demonstreze flexibilitate, agilitate și reziliență pentru a asigura funcționarea rutelor de transport și lanțurilor de aprovizionare”. (1)
Între Uniunea Europeană și Ucraina, taxele vamale și cotele sunt brusc ridicate. Bruxelles încurajează statele membre estice să reducă la minim formalitățile la frontiere și să mărească capacitatea lor de depozitare a cerealelor. Interconectarea rețelelor de transport și capacitatea terminalelor de transbordare se îmbunătățesc rapid. Un an mai târziu, în mai 2023, Uniunea anunță că a asigurat exportul a treizeci și opt de milioane de tone de produse agricole, în majoritate cereale și oleaginoase, prin aceste noi rute europene (2). Și europenii intenționează să consolideze dispozitivul după decizia luată în iulie de Rusia de a se retrage din acordul privind cerealele ucrainene, care permitea expedierea de încărcături prin Marea Neagră. „Trebuie absolut să îmbunătățim și să întărim coridoarele de solidaritate prin Europa”, declară la 26 iulie dl. Luis Planas, ministrul spaniol al agriculturii, a cărui țară a preluat recent președinția Consiliului Uniunii Europene.
Sărbătorirea acestui succes ascunde cu grijă victimele colaterale ale dispozitivului. La 23 mai, agricultorii unguri, români, polonezi sau slovaci manifestau la Bruxelles pentru a preveni Comisia că aceste coridoare de solidaritate nu sunt etanșe. Sute de mii de tone de porumb și grâu au apărut pe o piață teoretic protejată. Aglomerarea silozurilor și depozitelor a provocat o scădere a prețurilor recoltelor. La sfârșitul lunii aprilie, prețul grâului în Ungaria a înregistrat o scădere de 31% față de prețul cu un an înainte, iar cel al porumbului de 28% (3). Cauza: lentoarea mecanismului decizional al Uniunii, care a întârziat deschiderea coridorului feroviar și a imobilizat în regiune o mare parte din cereale. Așa cum explică dl. Tamás Petöházi, președintele asociației producătorilor de cereale, în primăvara anului 2022 „erau patru-cinci milioane de tone de cereale ucrainene în Ungaria. Din toamnă, cererea pentru cerealele ungurești s-a prăbușit, deoarece toți cumpărătorii s-au orientat către porumbul, grâul și orzul ucrainean”. El anticipează o slăbiciune persistentă a „cererii pentru producțiile ungurești”.
Budapesta denunță un mecanism prost conceput și impus statelor membre. "Dumpingul de cereale ucrainene a făcut supraviețuirea agricultorilor imposibilă, pentru că și-au pierdut piețele naționale și europene tradiționale", ne explică în termeni vagi un comunicat al ministerului agriculturii. "Crearea coridoarelor de solidaritate a pornit de la intenții bune, precizează dl. István Nagy, la conducerea acestui minister, într-un interviu online, dar cu ispitele profitului, comercianți de cereale au apărut pe piață și au profitat de disponibilitatea cerealelor ucrainene la jumătate de preț, pe care le-au stocat în Ungaria și țările vecine (4)."
Interesele marilor comercianți
Dar cine a adus pe piață aceste cereale care ar fi trebuit doar să tranziteze? "Sunt operatorii, încărcătorii, tot ce ține de marile negocieri și care aparține agrobusiness-ului internațional", explica Marie-Claude Maurel, directoare de studii la Școala de Studii Avansate în Științe Sociale (EHESS) la microfonul France Culture, pe 21 aprilie, anul trecut. "Din deceniul 2010-2020, continua ea, aceștia au implantat instalații puternice în Ucraina pentru a procesa grâul produs de grupurile agroalimentare. Marile exploatații, moșteniri îndepărtate ale fermelor de stat, au fost transformate de investitorii străini, europeni și americani. Aceștia au preluat controlul asupra acestor mari culturi de cereale, pe care le exploatează în condiții extrem de favorabile, datorită unei mecanizări puternice. Este o concurență anormală, pentru că în principiu piața internă europeană este protejată."
Înainte de război, Ucraina exporta foarte puțin grâu către Uniunea Europeană — aproximativ jumătate de milion de tone pe an —, în principal cu nave spre Spania și Italia, dar nu în Europa Centrală. Datorită deschiderii rutelor terestre, Ucraina a vândut, între iulie 2022 și iulie 2023, 800.000 de tone de grâu în Polonia, 800.000 de tone în România și 250.000 de tone în Ungaria, conform cabinetului de consultanță Tallage (5).
Aceste fluxuri nu au irigat Europa Centrală în mod uniform. Astfel, Polonia a importat de zece ori mai mult porumb ucrainean decât de obicei (1,4 milioane de tone) și s-a trezit în cele din urmă cu un excedent enorm de 600.000 de tone datorită unor recolte foarte bune. În Ungaria, în schimb, porumbul ucrainean a oferit o salvare după o recoltă dezastruoasă atât în cantitate cât și în calitate. Fiind în mare parte neadecvat chiar și pentru hrănirea animalelor, a trebuit să fie vândut la preț redus pentru producerea de agrocarburanți. "Grâul ucrainean a salvat firma mea", a declarat dl. Zoltán Reng, președinte-director general (PDG) al Hungrana Zrt, un gigant al industriei agroalimentare din Ungaria. "Din aprilie 2022, am lansat un program de import din Ucraina, care a fost de asemenea susținut de statul ungar." Remarca sa contrastează cu noua campanie de denigrare a mediilor de informare afiliate puterii, care îi incriminează pe ucraineni, prezentându-i deja ca instigatori ai războiului și acum calificați drept otrăvitori.
Dl. György Raskó, specialist în domeniul agricol ungar, constată că "Bruxelles se ține de narativul său despre coridoarele de solidaritate", dar și că "vânzătorii ucraineni, la rândul lor, sunt foarte entuziasmați de ideea de a putea exporta pe piața europeană, și asta este de înțeles. Este mult mai profitabil și mai puțin riscant pentru ei." Ceea ce confirmă dl. Benoît Fayaud, analist al piețelor agricole: "Agricultorii europeni au avut întotdeauna de-a face indirect cu concurența ucraineană, pe piețele din Africa de Nord, de exemplu. Dar, cu războiul, brokerii ucraineni au căutat imediat să revândă pe piețele est-europene.
La mijlocul lunii aprilie 2023, țările din Europa Centrală au contrazis Bruxelles și competența sa exclusivă în materie de politică comercială. Polonia a fost prima care și-a închis frontierele și coridorul. Deși un susținător fervent al Ucrainei, guvernul său național-conservator nu poate să-și alieneze lumea agricolă cu șase luni înainte de alegerile legislative. A fost urmată în aceeași zi de Ungaria, apoi de Slovacia și de Bulgaria. Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a denunțat „măsurile protecționiste stricte și chiar crude” la 9 mai la Kiev, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Într-o scrisoare adresată la mijlocul lunii aprilie statelor reticente, aceasta din urmă a estimat că „măsurile unilaterale pot doar să joace în favoarea adversarilor Ucrainei”.
Cu toate acestea, Comisia a recunoscut pe 2 mai, într-un comunicat, că „circumstanțele excepționale afectează viabilitatea economică a producătorilor locali” și a promis un al doilea pachet de ajutor de 100 de milioane de euro, după un primul de 56,3 milioane decis în martie. Mai important: în schimbul redeschiderii frontierelor lor, a concesionat Ungariei, Poloniei, Slovaciei și Bulgariei ca grâul, porumbul, rapița și semințele de floarea-soarelui din Ucraina să circule sub regimul de tranzit vamal comun. Chiar dacă aceste produse vor scăpa în continuare de taxe vamale și cote, ele vor putea doar să tranziteze pe aceste teritorii fără a fi depozitate sau cumpărate. Altfel spus, este vorba despre implementarea efectivă în aceste patru țări a principiului inițial al coridoarelor de solidaritate. Comisia a avertizat totuși că acestea sunt „măsuri excepționale preventive și temporare”. Ca semn al intereselor divergente din lumea agricolă, interzicerea de facto a acestor importuri în Ungaria provoacă diviziuni. Aceasta aduce ușurare fermierilor de cereale, dar producătorii de biocombustibili și, mai ales, Asociația Națională a Comercianților de Cereale semnalează o penurie de porumb și dificultăți iminente pentru producătorii de furaje și crescătorii lor.
Vizau oare aceste coridoare de solidaritate doar facilitarea transportului mărfurilor către piețele tradiționale ale Ucrainei din Africa de Nord și Orientul Mijlociu? Nu caută și producătorii ucraineni noi piețe comerciale în Europa? Comisia recunoaște doar o problemă logistică de „bottleneck”, care a cauzat acumularea recoltelor, dar nu caracterul structural al fenomenului, în timp ce aceste coridoare accelerează implementarea liberalizării tuturor importurilor din Ucraina decise în primăvara anului 2022. „Se poate crede că în spatele acestei crize se ascund interesele mascate ale marilor comercianți, care reușesc să manipuleze situația”, adăuga Marie-Claude Maurel. Perspectiva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană ridică această problemă a concurenței în mod direct. Este un semnal de alarmă.
Epoca de aur a subvențiilor
În Europa Centrală, agricultorii se tem că măsurile de urgență și ancorarea „temporară” a Ucrainei ar putea semnifica primul pas către o integrare rapidă în piața unică. În starea actuală, ar fi dificil pentru ei să concureze cu exploatațiile gigant pe terenuri de calitate excepțională și exploatate într-un mod ultra-intensiv, chiar dacă ar fi supuse restricțiilor de mediu mult mai stricte ale Uniunii. Cu atât mai mult cu cât Bruxelles organizează deja concurența prin implementarea unei platforme digitale care conectează comercianții ucraineni cu firme de logistică. Inițiative private apar de asemenea. Invocând solidaritatea sa cu Ucraina, compania de transport feroviar de marfă Rail Cargo Austria a lansat aplicația GrainLane, cu sprijinul Comisiei Europene, conform mass-mediei ucrainene. Aceasta facilitează legătura „între producătorii ucraineni și cumpărătorii și retailerii europeni și africani, care adesea nu aveau nicio relație comercială înainte de război”. Câteva click-uri permit încheierea gratuită a tranzacțiilor, apoi organizarea transportului plătit.
„Uniunea Europeană și Ucraina au un interes reciproc, printr-un acord de schimb liber. Acesta ar tulbura piețele, agricultorii de aici știu asta, după un an de coridoare”, estimează dl. Raskó. La conducerea unei exploatații puternice de 2.200 de hectare care a folosit porumb din Ucraina, el nu vede acest lucru într-o lumină negativă și temperează dificultățile actuale: „Am trăit o epocă de aur din 2004 datorită subvențiilor din politica agricolă comună [PAC],având o concurență slabă”, consideră el. „Va trebui să ne creștem productivitatea sau să ne diversificăm.” Ministerul Agriculturii din Ungaria ne asigură astăzi că coridorul de solidaritate rămâne operațional, dar că, de acum înainte, ca și în Polonia, toate convoaiele care intră în țară sunt controlate, sigilate și supravegheate îndeaproape până la ieșirea lor de pe teritoriu. Semnalul de alarmă a fost sever.
