Bruxelles decretează la 12 mai 2022 o formă de ancorare de urgență a Kievului în Europa celor 27. Comisia Europeană anunță, într-adevăr, implementarea „coridoarelor de solidaritate” pentru a ocoli blocada parțială a porturilor Mării Negre, prin care anterior tranzitau 90% din exporturile agricole ale Ucrainei. Obiectivul declarat: a permite cerealelor să ajungă la piețele lor tradiționale din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, pentru a garanta securitatea alimentară mondială și a susține economia ucraineană. Comisia îndeamnă „actorii pieței Uniunii să pună de urgență la dispoziție echipamentele, materialul rulant, vehiculele, șalupele și navele necesare” și solicită „să demonstreze flexibilitate, agilitate și reziliență pentru a asigura funcționarea rutelor de transport și lanțurilor de aprovizionare”.
Între Uniunea Europeană și Ucraina, taxele vamale și cotele sunt brusc ridicate. Bruxelles încurajează statele membre estice să reducă la minim formalitățile la frontiere și să mărească capacitatea lor de depozitare a cerealelor. Interconectarea rețelelor de transport și capacitatea terminalelor de transbordare se îmbunătățesc rapid. Un an mai târziu, în mai 2023, Uniunea anunță că a asigurat exportul a treizeci și opt de milioane de tone de produse agricole, în majoritate cereale și oleaginoase, prin aceste noi rute europene. Și europenii intenționează să consolideze dispozitivul după decizia luată în iulie de Rusia de a se retrage din acordul privind cerealele ucrainene, care permitea expedierea de încărcături prin Marea Neagră. „Trebuie absolut să îmbunătățim și să întărim coridoarele de solidaritate prin Europa”, declară la 26 iulie dl. Luis Planas, ministrul spaniol al agriculturii, a cărui țară a preluat recent președinția Consiliului Uniunii Europene.
Sărbătorirea acestui succes ascunde cu grijă victimele colaterale ale dispozitivului. La 23 mai, agricultorii unguri, români, polonezi sau slovaci manifestau la Bruxelles pentru a preveni Comisia că aceste coridoare de solidaritate nu sunt etanșe. Sute de mii de tone de porumb și grâu au apărut pe o piață teoretic protejată. Aglomerarea silozurilor și depozitelor a provocat o scădere a prețurilor recoltelor. La sfârșitul lunii aprilie, prețul grâului în Ungaria a înregistrat o scădere de 31% față de prețul cu un an înainte, iar cel al porumbului de 28%. Cauza: lentoarea mecanismului decizional al Uniunii, care a întârziat deschiderea coridorului feroviar și a imobilizat în regiune o mare parte din cereale. Așa cum explică dl. Tamás Petöházi, președintele asociației producătorilor de cereale, în primăvara anului 2022 „erau patru-cinci milioane de tone de cereale ucrainene în Ungaria. Din toamnă, cererea pentru cerealele ungurești s-a prăbușit, deoarece toți cumpărătorii s-au orientat către porumbul, grâul și orzul ucrainean”. El anticipează o slăbiciune persistentă a „cererii pentru producțiile ungurești”.
Budapesta denunță un mecanism prost conceput și impus statelor membre. "Dumpingul de cereale ucrainene a făcut supraviețuirea agricultorilor imposibilă, pentru că și-au pierdut piețele naționale și europene tradiționale", ne explică în termeni vagi un comunicat al ministerului agriculturii. "Crearea coridoarelor de solidaritate a pornit de la intenții bune, precizează dl. István Nagy, la conducerea acestui minister, într-un interviu online, dar cu ispitele profitului, comercianți de cereale au apărut pe piață și au profitat de disponibilitatea cerealelor ucrainene la jumătate de preț, pe care le-au stocat în Ungaria și țările vecine."
Interesele marilor comercianți
Dar cine a adus pe piață aceste cereale care ar fi trebuit doar să tranziteze? "Sunt operatorii, încărcătorii, tot ce ține de marile negocieri și care aparține agrobusiness-ului internațional", explica Marie-Claude Maurel, directoare de studii la Școala de Studii Avansate în Științe Sociale (EHESS) la microfonul France Culture, pe 21 aprilie, anul trecut. "Din deceniul 2010-2020, continua ea, aceștia au implantat instalații puternice în Ucraina pentru a procesa grâul produs de grupurile (…)
