Luptele continuă în nord. Dar, în această zi aniversară, Antonina povestește, cu tremurături în voce, referendumul din 16 martie 2014. „Ne duceam acolo ca la o sărbătoare, erau steaguri tricolore la toate ferestrele, toată lumea era îmbrăcată în straie de sărbătoare... După vot, am luat o cafea în oraș. Oamenii se abordau spontan pe stradă pentru a-și schimba impresiile și a se bucura." Organizat în grabă, în prezența soldaților fără insigne, scrutinul a tradus o aspirație majoritară. Cu o participare de peste 80%, crimeenii au votat în proporție de peste 96% în favoarea alăturării la Rusia. Dacă, pentru Kiev, această „reunificare" deschide o rană prost cicatrizată, pentru majoritatea locuitorilor ea o închide. (Vezi O istorie a referendumurilor)
Din 2014, se estimează la peste două sute de mii numărul cetățenilor Federației Ruse veniți să se stabilească aici, în principal din Moscova, Sankt Petersburg sau regiunea vecină Krasnodar. Pe lângă faptul că acest aflux ridică populația totală la aproximativ 2,5 milioane — față de 2,3 milioane în 2014 —, el face ca ponderea rușilor să crească de la 65% în 2013 la 73%. În același timp, proporția crimeenilor care se declară etnic ucraineni scade de la 16% la 8%. O parte a părăsit peninsula, alta a optat pentru obținerea cetățeniei ruse (necesară pentru accesul la îngrijiri sau pentru a primi o pensie). După adoptarea unei proceduri „simplificate" de naturalizare în 2022, persoanele care nu au efectuat această demers, considerate de atunci străine, pot fi expulzate. Deși ucraineana rămâne una dintre cele trei limbi oficiale (alături de rusă și tătară) ale republicii, învățământul în această limbă a dispărut aproape complet.
Viața se organizează în jurul unei noi realități pe măsură ce economia locală se dezvoltă. „Crimeea renaște din cenușă. Timp de douăzeci și cinci de ani, a fost ultima roată a căruței ucrainene; astăzi, ea se află în centrul priorităților Rusiei", estimează Alexei, un moscovit care petrece aici o săptămână de vacanță în fiecare an. Prioritatea rămâne turismul. Din timpul țarilor, se vine de departe — uneori chiar din străinătate — pentru a profita de acest loc de cură și pentru a trata tuberculoza și afecțiunile respiratorii. Marile familii ale Imperiului Rus și-au construit aici palate și reședințe de iarnă. „Riviera socialistă" îi primea pe șefii partidelor comuniste din întreaga lume pe vremea URSS-ului. În august 1991, liderul sovietic Mihail Gorbaciov este plasat în arest la domiciliu în vila sa din Foros, la vârful peninsulei, în timpul tentativei de puci (…)
