Abonament
ro | fr | en | +
Accéder au menu

Spre sfârșitul suveranității alimentare

Mercosur, o bombă agricolă

În urmă cu un an, agricultorii s-au ridicat împotriva unei situații ce devenea tot mai insuportabilă. Printre altele, eliminarea taxelor vamale pentru produsele din Ucraina a dus la o scădere a prețurilor în Europa. Cu toate acestea, pe 6 decembrie, Comisia Europeană a finalizat negocierile pentru un acord de liber schimb cu mai multe state din America de Sud. În Franța, ratificarea acestuia ar agrava și mai mult situația fermierilor și ar periclita suveranitatea alimentară.

Anvelope în fața prefecturilor, baloți de fân pe sensurile giratorii, tractoare în centrele orașelor: această scenă ar deveni, oare, un ritual hibernal? În urmă cu un an, o mișcare socială de mare amploare a zguduit lumea agricolă franceză – și europeană. Apărută în sud-vestul Franței, aceasta s-a extins rapid în restul țării, susținută de principalul sindicat al sectorului, Federația Națională a Sindicatelor Exploatațiilor Agricole (FNSEA). Câteva măsuri de urgență au reușit să potolească temporar nemulțumirea, fără a rezolva însă problemele de fond. Prin urmare, agricultorii nu au așteptat prea mult pentru a relua protestele. Au ieșit din nou în stradă în noiembrie anul trecut, având în vizor, ca întotdeauna, imposibilitatea de a trăi decent din exploatațiile lor, în special din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de produsele agricole importate.

În rândul clasei politice, toți condamnă acum concurența „neloială” a țărilor cu costuri scăzute. Inclusiv cei ale căror partide au validat, timp de treizeci de ani, acorduri de liber schimb și au contribuit la creșterea constantă a importurilor agricole. Excedentul comercial al Franței în acest domeniu – 7,8 miliarde de euro în 2019 – se datorează în principal exporturilor de vinuri și băuturi spirtoase, precum și celor de cereale. În afara acestor două categorii, deficitul comercial ajunge la 11 miliarde de euro, aproape dublu față de 2010.

Importurile au crescut de la 28 la 56 de miliarde de euro din anul 2000, reprezentând acum 20% din alimentația națională, 45% din consumul de carne de pasăre, 56% din cel de carne de oaie, 63% din consumul de proteine obținute din oleaginoase destinate fermelor și 71% din consumul de fructe. Franța depinde, așadar, de parteneri europeni cu forță de muncă mai ieftină. O treime din carnea de pasăre și un sfert din carnea de porc procesate industrial în Franța provin din Țările de Jos, Belgia, Germania, Polonia, precum și din Ucraina, care beneficiază de condiții foarte avantajoase de export, deși nu face parte din Uniunea Europeană.

Dacă liberalizarea schimburilor comerciale a fost realizată în Europa prin reformele politicii agricole comune (PAC) începând din 1992 și prin intrarea în vigoare a pieței unice în 1993, la nivel mondial aceasta își are originea în acordul de la Marrakech din 1994, care a instituit Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și a pus capăt reglementării piețelor agricole prin prețuri. Uniunea Europeană a înlocuit măsurile de reglementare internă, precum finanțarea publică a stocurilor, cu plata directă a subvențiilor către agricultori și a consfințit reducerea continuă a taxelor vamale. În ultimii cincisprezece ani, Uniunea a semnat tratate de liber schimb cu Canada, Japonia, Vietnam, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Australia, Regatul Unit, Coasta de Fildeș, Mali…

Capcana tratatelor „virtuoase”

Doamna Ursula von der Leyen dorește acum să impună acordul comercial cu Piața Comună a Sudului — sau Mercosur (conform acronimului spaniol, Mercosul în versiunea portugheză). Pe 6 decembrie, la Montevideo, președinta Comisiei Europene și șefii de stat ai Argentinei, Boliviei, Braziliei, Paraguayului și Uruguayului au încheiat douăzeci și cinci de ani de negocieri. Aceasta a stârnit în Franța critici aprinse din partea sectorului agricol, urmate de unanimitatea lumii politice: fiind o mare producătoare de alimente, în special de carne, zona are capacitatea de a destabiliza piața franceză. Între costurile de producție ale fermelor de bovine franceze și braziliene există o diferență de unu la doi. Carnea de vită provenită din Mercosur reprezintă deja 70% din importurile europene; pentru carnea de pasăre, procentul este de 50%. Ce se va întâmpla dacă acordul intră în vigoare? Pentru negociatorii europeni, însă, acest aspect nu contează, ei fiind adepți ai teoriei ricardiene — denumită astfel după economistul englez din secolul al XVIII-lea, David Ricardo — cunoscută drept teoria „avantajului comparativ”. Potrivit acesteia, fiecare parte beneficiază de schimburi comerciale, atâta timp cât alege o specializare judicioasă. Pentru a obține reducerea taxelor vamale la produsele industriale europene, comisarul european pentru agricultură, ulterior pentru comerț, Phil Hogan, recunoștea că „a cedat puțin la capitolul carne de vită în favoarea țărilor din Mercosur, deoarece trebuiau făcute concesii” (Le Monde, 4 iulie 2019).

Acordul elimină 92% din taxele vamale aplicate bunurilor provenite din Mercosur importate în Uniune. Acesta prevede contingente de produse cu taxe reduse sau nule în sectorul alimentar, cum ar fi 99.000 de tone de carne de vită cu o taxă redusă de 7,5%. Bruxelles alege să favorizeze importuri care nu respectă normele impuse propriilor producători. Legislația braziliană permite în prezent utilizarea antibioticelor ca factori de creștere, exclude condițiile de transport din obligațiile privind bunăstarea animalelor și nu include nicio dispoziție privind trasabilitatea de la nașterea până la sacrificarea animalelor. Piața europeană trebuie să comercializeze produse obținute cu substanțe active provenite din pesticide interzise în Uniune, dar utilizate în doze mari în țările din Mercosur… care se aprovizionează de la producători industriali germani, britanici sau italieni. Exportatorii din Europa au trimis în aceste țări 56.600 de tone de produse interzise în Uniune între 2015 și 2019.

În martie 2024, după ce criza agricolă din iarna precedentă transformase acest proiect de tratat cu Mercosur într-un simbol al concurenței neloiale, președintele Emmanuel Macron îl calificase, în fața unei adunări de antreprenori (…)

Dimensiunea articolului complet: 2 612 cuvinte.

Acest articol este rezervat abonaților

Alegeți formula dvs. de abonament și creați-vă contul.
Abonați-vă
Sunteți abonat(ă)? Conectați-vă pentru a accesa online articolele din jurnal.
Identificați-vă

Morvan Burel

Syndicalist, fost secretar general al sindicatului Solidaires Douanes.
Traducere: S. Luçon.

Partajează acest articol