Despre Procesul electoral și democrația din România
S.L.: Procesul electoral a fost anulat pe baza unor motive foarte subțiri, dacă nu chiar false: președintele Iohannis a recunoscut că nu există dovezi clare ale unei influențe rusești (1) și s-a aflat că cel puțin una dintre campaniile TikTok atribuite inițial Rusiei ar fi fost direct finanțată de partidul președintelui Iohannis, Partidul Național Liberal (2). Ați calificat anularea alegerilor drept „acțiune ilegală a CCR care îngenunchează democrația”. Ce demersuri juridice și civice susțineți pentru a obține reluarea turului 2 și restabilirea ordinii constituționale?
Elena Lasconi: "Nu există demersuri juridice. În arhitectura judiciară și constituțională românească, deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii. Demersurile civice ar fi un exercițiu foarte delicat în acest moment de tensiuni sociale la cote înalte și nici nu aș vrea ca demersurile noastre civice să fie confundate cu cele desfășurate de unii din foștii mei contracandidați. Chiar dacă, în esență, ar avea același scop, motivele care ne animă sunt profund diferite. Problema pe care am reclamat-o în privința deciziei Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale este aceea că decizia nu a reușit să convingă încă milioane de oameni din această țară că a fost decizia corectă, bazată pe lege și pe fapte. Cred că una din funcțiile importante ale justiției este și aceea de a convinge oamenii că s-a făcut dreptate, pe bază de lege și de argumente solide. Încă de la începutul procesului electoral, când o candidată a fost descalificată de Curte, oamenii au putut să vadă că motivele erau foarte subțiri și temeiurile juridice invocate erau pe lângă lege."
S.L.: Cu această criză, România a devenit un caz emblematic pentru lumea întreagă despre cum cei aflați la putere se pot folosi de pericolul rusesc pentru a atenta la bunul mers al democrației, atribuind unele acțiuni Rusiei, chiar și când nu există dovezi că ar fi influențat ceva în mod semnificativ. Celălalt caz foarte cunoscut a fost deplatformarea ziarului New York Post în pragul alegerilor din 2020 în SUA, și publicarea unei scrisori din partea a 51 de foști membri ai serviciilor de informații care susțineau că dezvăluirile despre laptopul lui Hunter Biden aveau „toate aspectele unei operațiuni rusești” (3)– o declarație foarte asemănătoare cu cea făcută de Klaus Iohannis la Bruxelles. În ambele cazuri, folosirea pericolului rusesc pentru a justifica măsuri excepționale a fost abuzivă. Cum propuneți să protejăm sistemele democratice de acest procedeu în care se inventează o problemă iminentă pentru a justifica măsuri excepționale antidemocratice?
Elena Lasconi: "Aș vrea să nu cădem nici în cealaltă extremă și să minimalizăm orice risc potențial din partea Rusiei. De acord că există această tentație de a atribui lucruri rușilor și intențiilor lor de a destabiliza societățile democratice prin manipulare, fake news și alte instrumente probate în numeroase rânduri. Sunt multe țări care au prezentat probe certe în această direcție. Sigur, este un domeniu unde e greu să găsești „a smoking gun”, dar cred și că nu ar trebui să vehiculăm în spațiul public acuzații fără a avea și dovezile necesare. Altfel, se instaurează această neîncredere generalizată la nivelul multor societăți, inclusiv cea românească. În total sunt 9 instituții în România care se ocupă de digitalizare, siguranță pe internet, corectitudinea campaniilor pe care le duc candidații. 9 ! (4) E nepermis ca până la această oră să nu avem de la niciuna o radiografie a ceea ce ne-a lovit și o foaie de parcurs pentru cum ne protejam pe viitor. Avem nevoie să întărim instituțiile care pot juca un rol în astfel de momente, să nu permitem politizarea lor. Ar trebui să fie un efort transpartinic, dar este o investiție pe termen lung pe care trebuie să o facem pentru credibilitatea acestor instituții. România trebuie să fie o democrație funcțională, în care instituțiile își fac treaba și cetățenii au încredere în ele. Cum reclădim încrederea? Cu un președinte care vine din afara sistemului, lucrează cu toată lumea, ajută profesioniștii să își facă vocea auzită. Așa, poate cele 9 instituții cu atribuții legate de zona on line și electorală încep să devină active, să comunice cu cetățenii."
S.L.: Ați primit un sprijin din partea dlui Macron după turul 1, în care acesta afirma că trupele franceze din România nu reprezintă „un cec în alb”. Tot după turul 1, dl Georgescu a avut o conversație telefonică cu ministrul israelian pentru Diaspora și combaterea antisemitismului, dl Amichai Chikli, în care s-a discutat despre posibilitatea mutării ambasadei României la Ierusalim. Același dl Chikli își exprimase sprijinul pentru Marine Le Pen în perioada alegerilor parlamentare din 2024. Recent, dl Musk și-a afirmat simpatia pentru candidata AfD, participând la un live cu aceasta pe platforma Twitter/X, deținută de el, după care dl Breton și dl Macron au denunțat această ingerință. În același timp, grupurile parlamentare europene dezvoltă relații între mișcările politice care le alcătuiesc, facilitând automat interferențe între țările membre ale UE. Denunțarea ingerințelor pare să fie aplicată cu „geometrie variabilă” – se denunță interferențele adversarilor, dar se acceptă cele venite de la aliați străini ca unelte de comunicare.
Care ar trebui să fie regula într-o lume în care informația este globalizată?
Elena Lasconi: "Aș face mai întâi o distincție între susținere asumată și manipulare. Ați văzut pe cineva care are o problemă ca Putin susține pe cineva transparent, onest, asumat? Problema e ca Putin nu vorbește, dar armatele lui fac ravagii pe internet. Într-o lume ideală, regula ar trebui să fie aceea a evaluării la nivel personal și individual a informațiilor care apar în spațiul public, fie ele în media clasică sau în social media. Dar asta presupune foarte mult background pentru a evalua fiecare știre, fiecare informație. În lumea reală e greu de stabilit o regulă și mai ales de a o pune în aplicare. Există o neîncredere generalizată, care cred că are la origine efortul constant al Rusiei în ultimele două decenii de a ne face să ne îndoim de ce vedem sau auzim sau citim. "
Despre valorile europene, tratatele europene și construcția europeană
S.L.: Au trecut 11 ani fără niciun progres de la momentul în care dna Renate Weber, în calitate de eurodeputat, a preluat proiectul susținut la acea vreme de ActiveWatch și l-a inclus în Carta Media a UE, votată de Parlamentul European, pentru a solicita statelor membre să introducă o lege care să interzică infiltrarea redacțiilor de presă de către serviciile de informații (articolul 22) (5).
Ați promulga o lege având ca scop interzicerea infiltrării redacțiilor de presă de către serviciile de informații?
Elena Lasconi: "Da, dar nu cred că lucrurile acestea se rezolvă doar cu promulgarea unei legi. Cred că ne trebuie o schimbare culturală la nivel de societate care să susțină prevederile unei astfel de legi. Mai cred că și jurnaliștii ar trebui să exercite o presiune constantă asupra serviciilor de informații să nu le adauge astfel de „colegi” printre ei. Modelul acesta este unul perdant pentru toată lumea. Oamenii au mai puțină încredere în jurnaliști, fiindcă nu sunt convinși că toți sunt jurnaliști veritabili, jurnaliștii au mai puțin impact cu rezultatele muncii lor."
S.L.: Tot în acest context, veți asuma desecretizarea informațiilor legate de infiltrările efectuate de serviciile românești în presa națională și internațională?
Elena Lasconi: "Da, dar pentru asta trebuie să ajung președinte și să conduc Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Abia din această poziție pot să știu dacă există această problemă și, dacă există, cât de gravă e. Ca fost jurnalistă, cred cu tărie că sunt două meserii diferite, chiar dacă ambele lucrează cu informație. Pentru jurnaliști, beneficiarul informațiilor pe care le strâng este publicul. Pentru zona de intelligence, beneficiarii sunt doar câțiva. Aș vrea să nu încurcăm lucrurile."
S.L.: Proiectul de modificare a tratatelor europene, votat în Parlamentul UE, elimină dreptul de veto și permite ca modificările viitoare ale tratatelor să fie adoptate fără unanimitatea statelor UE, ceea ce ar echivala cu federalizarea Europei (6). Acest proiect a primit și în Parlamentul francez un vot simbolic de susținere.
Ce poziție veți avea, ca Președinte, față de acest viitor tratat?
Elena Lasconi: "Uniunea Europeană s-a regăsit în ultimii ani în poziția de a fi luată ostatică de unele voci minoritare la nivelul Europei și au existat multe blocaje, inclusiv la nivelul Consiliului European fiindcă unele state au abuzat de dreptul lor de veto. Uniunea Europeană este o uniune de principii, de idei și de valori înainte de a fi o uniune economică. Faptul că avem voci disonante în acest cor care ar trebui să cânte pe o singură voce reduce mult din eficiența Uniunii. Aș vedea utilă o analiză a opțiunilor de modificare în anumite domenii și în anumite condiții a regulii consensului."
S.L.: Există o cale realistă pentru aderarea Republicii Moldova la UE, în contextul în care doar o mică majoritate a validat referendumul recent? Ce rol veți avea în privința aceasta?
Elena Lasconi: "Republica Moldova este o țară europeană – și geografic, și în spiritul locuitorilor săi. Nici drumul României nu a fost simplu până să devină membră a Uniunii, sunt sigură că nici drumul Republicii Moldova nu va fi ușor. Anul acesta vor avea alegeri parlamentare, care vor fi deja al treilea examen pe care această țară trebuie să îl susțină pentru a rămâne pe drumul european, după referendum și după alegerile prezidențiale de anul trecut. Dar să nu uităm că acea „mică majoritate” este rezultatul unui asalt susținut online și offline al Rusiei asupra societății din Republica Moldova, probat din belșug de autorități și de anchete de presă. Nu cred că pot avea un rol activ în decizia cetățenilor din Republica Moldova, dar din postura de președinte al României cred că aș avea o putere de convingere mult mai mare pentru a le arăta că drumul european este drumul cel bun."
S.L.: Există o cale realistă pentru reunificarea teritoriului Republicii Moldova cu România? Dacă da, care sunt opțiunile și cum veți susține acest demers?
Elena Lasconi: "Reunirea celor două țări între aceleași granițe e un vis pentru mulți, atât din dreapta, cât și din stânga Prutului, dar din diverse motive – care au variat în ultimii 35 de ani – acest lucru nu a fost posibil. Cred că ar fi un bun început să ne reunim între granițele Uniunii Europene. Ar fi mult mai mult decât am reușit să realizăm în ultimii 35 de ani."
S.L.: Considerați că România trebuie să încerce să se alăture Grupului de la Visegrad, în mod deosebit în ceea ce privește cooperarea militară?
Elena Lasconi: "Dacă vorbiți de acel Vișegrad în care s-au întâlnit Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia cu mulți ani în urmă, eu personal nu mai văd elementele de legătură care le-au adus atunci împreună. Ungaria și Slovacia au luat-o în altă direcție, Polonia pare că are de asemenea drumul ei. De asemenea, din punct de vedere militar, aceste țări par să se situeze pe poziții diferite. În consecință, momentan nu văd cum ar putea România să fie parte a acestei construcții."
Despre articolul 31 al Constituției – Dreptul la informație
S.L.: Veți cere desecretizarea posibilelor protocoale între serviciile de informații și rețelele sociale?
Elena Lasconi: "În prima ședință de CSAT voi pune în discuție și acest subiect și voi afla dacă au existat astfel de cooperări și, dacă au existat, care au fost rațiunile. Dar până nu am o certitudine la acest capitol nu aș vrea să speculez."
S.L.: Veți insista ca acțiunile de cenzurare și manipulare a circulației informațiilor pe rețelele sociale să fie făcute publice și transparente, în baza articolului 31 al Constituției României și a Digital Services Act?
Elena Lasconi: "Orice încercare de manipulare a informațiilor, inclusiv prin cenzură, îmi repugnă, fie în media clasică, fie în social media. E adevărat că social media a devenit vehiculul preferat în ultimul deceniu și am fost martorii a numeroase scandaluri naționale și internaționale. Eu însămi am denunțat în timpul precedentei campanii prezența la București, în proximitatea unui contracandidat, a unui personaj care cu asta se ocupă – cu manipularea în social media (7). Cred că oamenii în timpul campaniilor electorale trebuie tratați cu onestitate absolută pentru ca ei să voteze niște oameni reali, nu niște imagini confecționate fraudulos în social media. Din păcate, România nu poate să aplice singură soluții, mai ales în baza DSA, de aceea liderii Uniunii Europene vor trebui sa găsească soluții rapide și eficiente, fiindcă această bătălie împotriva dezinformării trebuie dată în toate statele Uniunii. Și mai ales trebuie câștigată această luptă."
S.L.: Veți cere desecretizarea tuturor informațiilor încă clasificate legate de deciziile luate și achizițiile efectuate în timpul crizei sanitare?
Elena Lasconi: "Eu nu știu de informații clasificate în acest domeniu, dar din poziția de președinte voi avea un altfel de acces. Și chiar vreau să aflu mai multe despre felul în care a fost gestionată pandemia în România, fiindcă unele întrebări au rămas fără răspuns. Și cred că avem nevoie de adevăr pentru a restabili încrederea."
Despre Politica externă, securitatea și angajamente juridice internaționale
S.L.: Senatul american și CEDO au dezvăluit existența, în mandatele Iliescu și Băsescu, a unor închisori secrete ale CIA în care s-a practicat tortura pe teritoriul României. România a fost chiar condamnată de CEDO în 2018, dar niciun responsabil nu a fost desemnat, iar colaborarea României în anchetele CEDO a lăsat de dorit (8). Tortura este o crimă de război și o crimă împotriva umanității, conform dreptului internațional.
Veți declasifica informațiile despre programul închisorilor secrete și veți sprijini demersuri ca complicii acestor crime să fie judecați?
Elena Lasconi: "Voi cere informații de la CSAT și voi verifica compatibilitățile cu normele românești aplicabile la acea dată. Nu vreau să plec de la nicio preconcepție în acest caz, fiindcă au fost vehiculate multe lucruri în spațiul public. Dar admit că trebuie să facem lumină. Pe de altă parte, vă reamintesc că ne-am angajat ca țară să eliminăm orice formă de tortură și suntem în proces de monitorizare, primind vizite frecvente de inspecție."
S.L.: Veți confirma angajamentele României față de Curtea Penală Internațională (CPI), care implică arestarea unor persoane precum dl Netanyahu, dl Gallant, dl Al-Masri sau dl Putin, dacă aceștia ar veni pe teritoriul românesc? (9)
Elena Lasconi: "Voi fi un președinte care se ghidează după domnia legii și dreptul internațional care obligă România să dea curs mandatelor CPI față de toți cei care sunt vizați de aceste măsuri. Aș vrea să fie clar că România își asumă obligațiile care decurg din tratatele internaționale la care este parte."
S.L.: Veți solicita suspendarea exporturilor de arme către Israel (10) și a componentelor destinate industriei militare israeliene, în contextul în care există riscul ca acestea să fie utilizate în săvârșirea de crime de război și crime împotriva umanității, așa cum indică procedurile aflate pe rol la Curtea Penală Internațională (CPI) și la Curtea Internațională de Justiție (CIJ)?
Elena Lasconi: "Aș fi surprinsă să aflu că România exportă în Israel arme care să fi fost folosite împotriva palestinienilor. Din ceea ce știu acum, gradul de sofisticare a armamentului folosit de Israel depășește nivelul industriei autohtone din România. Pe de altă parte, aș vrea să nu uităm că Israelul are dreptul să se apere, în limitele reglementărilor internaționale, dar are și obligația de a respecta dreptul internațional, inclusiv normele de drept internațional umanitar."
S.L.: România este una dintre cele 146 de state care recunosc Palestina. Care este poziția dumneavoastră față de colonizarea continuă a teritoriilor palestiniene de către coloniști israelieni, adesea sprijiniți de armata israeliană?
Elena Lasconi: "România trebuie să rămână pe linia de menținere a soluției celor două state, cu angajamente reciproce clare și cu respectarea rezoluțiilor ONU. Mă bucur să văd în acest moment că armistițiul rezistă și că schimburile de prizonieri se desfășoară conform înțelegerii. Și sper că asta va genera suficientă încredere între părți în așa fel încât să se așeze la masa negocierilor din nou și să pună bazele unei păci mai solide."
S.L.: Se vehicula în săptămânile dinainte de alegeri ideea că Franța și Regatul Unit ar trimite trupe în Ucraina - Dl Starmer și dl Macron au discutat despre o forță de menținere a păcii în urma unor posibile negocieri între Kiev și Moscova, pe de o parte, iar pe de altă parte, dl Macron a creat o confuzie între aliați susținând ideea că ar putea trimite trupe înainte (11).
Ați accepta ca bazele din România să fie folosite pentru intervențiile franceze, engleze sau ale altor membri NATO în războiul din Ucraina?
Elena Lasconi: "Se vehiculează foarte multe idei despre ce ar trebui să se întâmple în Ucraina. Ideea unei intervenții franceze a venit și a plecat așa cum a venit. Nu am cum să exprim un angajament atât de precis, precum folosirea teritoriului românesc, doar pe baza unei idei exprimate în spațiul public."
S.L.: Dacă NATO sau anumite state europene ar decide o intervenție în Ucraina fără un mandat al Națiunilor Unite, s-ar alătura România sub conducerea dumneavoastră?
Elena Lasconi: "NATO este o organizație defensivă și nu văd ce anume din Tratatul Nord-Atlantic poate sta la baza unui „atac” al NATO. În plus, ONU nu poate mandata nimic la acest capitol. Nu văd cum Consiliul de Securitate cu Rusia și China în componență ar putea oferi un mandat."
S.L.: Performanța NATO în susținerea Ucrainei este îngrijorătoare: Rusia produce mai multe muniții de artilerie decât toate statele NATO la un loc, iar anumite sisteme rusești sunt de un nivel tehnologic comparabil cu tehnologia occidentală (12). Deși Rusia a pierdut accesul foarte strategic la microcipuri produse în Taiwan, datorită sancțiunilor, și deși Ucraina beneficiază de supremația informațională occidentală, acestea nu au împiedicat războiul să devină unul de uzură, în care mor foarte mulți oameni.
În ipoteza că capacitățile NATO ar fi insuficiente pentru a asigura complet securitatea României, ce fel de investiții și politici de apărare complementare ar trebui să adopte România pentru a se asigura că nu va suferi un atac sau chiar o invazie tereastră?
Elena Lasconi: "Si vis pacem, para bellum e un dicton latin de actualitate. Războiul din Ucraina a arătat multor state, mai ales celor din proximitate, că nu sunt pregătite cum trebuie în fața ambițiilor Moscovei. Acum vedem că nici măcar împreună nu prea ne ridicăm la standardele de intensitate ale unui război cum e cel din Ucraina. Dar văd că lucrurile încep să se miște atât în plan național, unde există semne de revigorare a industriei naționale de apărare, cât și în plan european, unde majoritatea liderilor înțeleg că avem nevoie și de un efort comun în această direcție. Să nu uităm că Rusia are un PIB cam cât Spania, așadar forța economică a blocului european ar trebui să fie un argument încurajator. Mai rămâne să avem și o decizie politică, sper că în scurt timp."
