Une

Confruntați cu o pandemie în primăvara anului 2020, guverne care dispuneau de aceleași informații fragmentare au reacționat diferit. Unele au decis să impună un lockdown strict, altele nu. Cum se explică acest lucru? Saturarea serviciilor de sănătate a cântărit, desigur, în decizie. În Europa, Franța, Italia și Spania au avut focare de contaminare importante și timpurii, spre deosebire de Danemarca. Însă acest factor nu este suficient pentru a explica diferențele. Dacă ar fi să ne luăm după (…) →

Izolarea din primăvara anului 2020 reprezintă una dintre cele mai marcante și mai puțin dezbătute experiențe umane din ultimii ani. În fața virusului, multe state au refuzat să instituie recluziunea strictă impusă italienilor sau spaniolilor, fără ca mortalitatea să crească totuși. În Franța, starea de excepție sanitară și respectarea acesteia ridică întrebări: de ce și cum am ascultat? Timp de cincizeci și cinci de zile, între 17 martie și 10 mai 2020, libertatea de mișcare a fost (…) →

Desemnați drept „anti-vacciniști”, „conspiraționiști”... membrii personalului medical care au refuzat vaccinarea au fost expuși nu doar suspendării, ci și infamiei. Totuși, deciziile lor nu erau lipsite de fundament rațional, însă autoritățile (…) →

În primăvara anului 2020, primul lockdown sanitar a fost unul dintre rarele subiecte asupra căruia toată lumea și-a exprimat o opinie, adesea destul de categorică. Și aceasta se baza pe un orizont și exemple limitate: gestionarea „totalitară” a Chinei, „laxismul” suedez, deciziile haotice ale lui Donald Trump în Statele Unite sau ale lui Jair Bolsonaro în Brazilia. La mijloc, un peisaj confuz în care se contura ceva asemănător unui model mondial de gestionare a pandemiei, care amesteca, cu (…) →

Până de curând, urgența climatică ocupa un loc central în marile proiecte europene. Însă, dintr-o dată, acest subiect a dispărut din discursurile oficiale. Liderii europeni au ales o altă direcție: investiții masive în apărare, menite să facă față Rusiei și să îndeplinească cerințele lui Donald Trump. Totuși, într-un context economic lent, cine va plăti prețul acestui keynesianism militar? Brusc, amețeală. Pentru liderii națiunilor și instituțiilor europene, realegerea lui Donald Trump (…) →

Ridicată la rang de prioritate absolută în țările occidentale după 11 septembrie 2001, lupta împotriva terorismului și-a găsit un punct orb: distrugerea, în septembrie 2022, a gazoductelor Nord Stream. Vizibil stânjenite, autoritățile politice și judiciare ezită și ocolesc subiectul. Și pe bună dreptate. La doi ani după eveniment, pistele nu duc spre Kremlin, ci spre Kiev, Washington și Varșovia… (…) →

În 2018 stânga americană și-a găsit aliați neașteptați în lupta sa împotriva lui Donald Trump: serviciile de informații. Aflate într-un conflict deschis cu președintele, pe care îl acuzau de coluziune cu Rusia, acestea nu au ezitat să se prezinte drept ultimul bastion al democrației. Totuși, pentru a adera la un astfel de discurs, trebuie să suferi de o amnezie severă… (…) →

În urmă cu un an, agricultorii s-au ridicat împotriva unei situații ce devenea tot mai insuportabilă. Printre altele, eliminarea taxelor vamale pentru produsele din Ucraina a dus la o scădere a prețurilor în Europa. Cu toate acestea, pe 6 decembrie, Comisia Europeană a finalizat negocierile pentru un acord de liber schimb cu mai multe state din America de Sud. În Franța, ratificarea acestuia ar agrava și mai mult situația fermierilor și ar (…) →

Populațiile ignoră adesea faptul că, datorită mecanismului de arbitraj internațional, companiile sunt capabile să supună statele, uneori cu dispreț față de legi sau Constituții. Acest sistem de justiție privată, cu practici neclare, este totuși prezent în majoritatea tratatelor (…) →

Moldova a început să-și diversifice sursele de aprovizionare cu energie, rupând dependența totală de gigantul rus al gazelor, de care era complet legată înainte de invazia Ucrainei. Totuși, restructurarea rutelor de transport al gazului și electricității, precum și achiziția acestora pe o piață competitivă, sporesc costurile. În biroul său, ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, își amintește de noaptea de 23 spre 24 (…) →

McKinsey, Boston Consulting Group și alte firme americane de consultanță se află în centrul strategiei saudite de dezvoltare și influență. Dar acest angajament față de Riad stârnește îngrijorarea unei comisii de anchetă a Senatului american. Senatorii se tem, într-adevăr, de un conflict de interese care ar putea penaliza pe termen lung economia și securitatea Statelor Unite. "Chestiunea pe care o abordăm astăzi este de o importanță (…) →

Printre numeroasele alegeri care au marcat anul 2024, nu era de așteptat ca scrutinul prezidențial din România să ocupe un loc aparte. Din 1989, odată cu căderea comunismului, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), ambele atlantiste și proeuropene, și-au alternat guvernarea, când nu au condus împreună, așa cum se întâmplă în prezent. Prin urmare, o surpriză de amploare internațională părea improbabilă. Totuși, (…) →

Pe 9 iunie, alegerile pentru eurodeputați vor pune față în față partide care acceptă și partide care contestă supremația regulilor comunitare asupra legilor naționale. În Franța, această supremație a fost consolidată prin decizii judiciare și printr-un consens între liberali și socialiști. Oare ce s-ar întâmpla dacă un guvern ar alege să meargă împotriva regulilor comunitare? Sfârșitul lunii iunie 1989, Place du Palais-Royal din Paris. Secția de contencios a Consiliului de Stat (…) →

Fondatorul WikiLeaks se teme că detenția sa, supravegherea guvernului SUA și restricțiile asupra finanțării grupului au speriat viitori avertizori. Belmarsh, "Her Majesty’s Prison Belmarsh", Londra, ora (…) →

Prin impunerea unor măsuri coercitive fără precedent, statele occidentale intenționau să determine Moscova să-și retragă trupele din Ucraina. Totuși, sancțiunile nu au reușit să afecteze economia Rusiei – veniturile din petrol au revenit la nivelul de dinainte de război. Mai mult, strategia Moscovei de substituire a importurilor, de extindere a comerțului cu țările emergente și de dezvoltare a unui sistem financiar autonom a condus la o (…) →

Într-o melodie de Johnny Cash, o mamă îl imploră în zadar pe fiul său să nu-și ia pistoalele în oraș. O rugăminte înțeleaptă pe care aproape cincizeci de milioane de americani o ignoră. Deși majoritatea dintre ei sunt conservatori republicani, fervenți apărători ai celui de-al doilea amendament al Constituției, care le garantează dreptul de a purta armă, sunt sprijiniți și de mulți democrați și progresiști, acum convinși de principiul autoapărării. (…) →

Luni, 21 octombrie 2013, ambasadorul Statelor Unite în Franța este convocat la Ministerul Afacerilor Externe. Cotidianul "Le Monde" tocmai a publicat diverse extrase din dezvăluirile lansatorului de alertă Edward Snowden, care scot la lumină interceptarea, într-o singură lună, a „70,3 milioane de înregistrări de date telefonice ale francezilor” de către Agenția Națională de Securitate americană (NSA): o supraveghere „pe scară largă”. (…) →

Scandalul "Twitter files" a confirmat instrumentalizarea serviciilor de moderare a rețelelor sociale, ridicând întrebări privind libertatea de exprimare, influența actorilor guvernamentali și (…) →

Despre Procesul electoral și democrația din România S.L.: Procesul electoral a fost anulat pe baza unor motive foarte subțiri, dacă nu chiar false: președintele Iohannis a recunoscut că nu există dovezi clare ale unei influențe rusești și s-a aflat că cel puțin una dintre campaniile TikTok atribuite inițial Rusiei ar fi fost direct finanțată de partidul președintelui Iohannis, Partidul Național Liberal . Ați calificat anularea alegerilor (…) →

Dacă ne-am lua după discursurile dominante, politica externă occidentală ar avea drept scop exportul democrației liberale și al statului de drept în restul lumii. Totuși, relațiile dintre marile puteri sunt ghidate mai degrabă de considerente strategice decât de idealuri, explică John Mearsheimer, unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai realismului în relațiile internaționale. În urmă cu treizeci de ani, mulți experți occidentali susțineau că istoria a ajuns la un punct final și că (…) →

Propunerea președintelui american Donald Trump de a deporta peste două milioane de palestinieni din Gaza către Egipt și Iordania a stârnit reacții foarte diverse, dar a beneficiat de un sprijin important în Israel. Ea corespunde unor vechi dorințe ale establishmentului israelian, pentru care acest teritoriu reprezintă încă din 1949 un obstacol în calea proiectului sionist. „Aș vrea ca Gaza să se scufunde în mare.” Suntem în septembrie 1992. Uniunea Sovietică a dispărut, iar una câte una, (…) →

O fostă oficială de rang înalt din cadrul guvernului israelian, care în prezent ocupă funcția de șefă a politicilor Meta pentru Israel, a acționat personal pentru cenzurarea conturilor de Instagram aparținând organizației Students for Justice in Palestine – un grup care joacă un rol central în organizarea protestelor universitare împotriva războiului continuu din Gaza. (…) →

Raportul procurorului special Robert Mueller este fără echivoc: respinge radical teoria conspiraționistă care îl prezintă pe Donald Trump drept o marionetă a Rusiei. Nu există nicio dovadă a unei coluziuni între Moscova și tabăra republicană în scopul piratării e-mailurilor echipei de campanie a lui Hillary Clinton în 2016. Nimic nu confirmă acuzațiile privind legăturile (…) →

Eliberarea jurnalistului australian, la sfârșitul lunii iunie, pune capăt unui calvar de paisprezece ani. Totuși, acest eveniment nu atenuează responsabilitatea celor care l-au persecutat. În această privință, Washingtonul, Londra și Stockholmul au acționat cu complicitatea unei instituții menite să spună adevărul în fața puterii și să-i apere pe cei nevinovați: presa, de această dată surprinzător de puțin fraternă… De la 25 iunie 2024, (…) →

Scandalul "Twitter files" a confirmat instrumentalizarea serviciilor de moderare a rețelelor sociale, ridicând întrebări privind libertatea de exprimare, influența actorilor guvernamentali și amenințările împotriva dreptului la informație - un drept garantat de Constituția română. Ce rol joacă rețelele sociale în fabricarea opiniei publice? O dezbatere cu Renate Weber - Avocatul Poporului, Anne-Cécile Robert - jurnalistă la Le Monde diplomatique, și Paul Dragoș Aligică - profesor la (…) →

Sfârșitul epocii fierului? La începutul anilor 1960, oamenii de știință și specialiștii în materiale plastice prevedeau că progresele fulminante în fabricarea polimerilor vor permite plasticelor să detroneze metalele, sticla și lemnul de pe podiumul materialelor dominante. Toată lumea era în extaz. Semiologul Roland Barthes califica, în 1957, produsul distilării petrolului drept „substanță alchimică” și „material miraculos”. Un an mai târziu, (…) →

În țările occidentale dispuse să proclame cu tărie atașamentul lor față de democrație și dezbatere, măsurile care reduc dreptul la exprimare al susținătorilor cauzei palestiniene s-au înmulțit din octombrie anul trecut. Pentru că au acceptat cenzura opiniilor pe care le dezaprobau, unii dintre apărătorii libertăților publice sunt acum tăcuți. (…) →

Avansurile rusești în Ucraina, ajutorul american pentru Kiev blocat în Congres, perspectiva revenirii izolaționismului la Casa Albă: un sentiment de vulnerabilitate împinge Europa să adopte o atitudine mai fermă. Pentru a justifica explozia bugetelor militare, liderii săi compară amenințarea rusă de astăzi cu pericolul nazist de odinioară. Excluzând alte lecții pe care istoria le oferă. (…) →

Kievul se poate baza acum pe trupe noi. Nu mai e vorba de contingentul de voluntari în (…) →

→

În timp ce Rusia se retrage din acordul privind cerealele ucrainene, amenințând astfel expedițiile maritime, Bruxelles încearcă să mențină coridoarele de siguranță, evitând ca unele state membre să-și închidă frontierele pentru exporturile din Kiev. Dincolo de conflictul actual, această criză anticipează consecințele unei aderări accelerate a Ucrainei la Uniunea Europeană. (…) →

Curtea Penală Internațională va trebui să stabilească dacă violurile comise de soldații ruși și ucraineni constituie crime împotriva umanității. Între timp, numeroase obstacole rămân pentru a aduce dreptate victimelor. La începutul lunii (…) →

Tribunalele internaționale s-au aflat rar într-o asemenea măsură sub focul reflectoarelor. Cele două proceduri deschise la Haga referitoare la Gaza — una împotriva Statului Israel, cealaltă împotriva a doi dintre liderii săi și a celor din Hamas — ilustrează fracturile unei geopolitici bulversate. „Un lider m-a interpelat: «Această curte este făcută pentru Africa și derbedei ca Putin ».” (…) →

Kievul se poate baza acum pe trupe noi. Nu mai e vorba de contingentul de voluntari în căutare de aventuri, însuflețiți de ura lor față de Rusia sau apropiați de anumite grupuscule locale de extremă dreaptă, ci de mercenari, motivați de perspectiva câștigului. În fruntea listei se află columbienii: un tip de export care a devenit o specialitate a țării latino-americane. La ora unu (…) →

Sionismul, o mișcare laică ai cărei membri inițiali erau în mare parte atei, nu a ezitat să preia și să refolosească concepte fundamentale ale iudaismului pentru a construi o identitate națională. Având în (…) →

De-a lungul anilor, mișcarea islamistă a traversat două mutații majore. S-a întărit din punct de vedere militar și conducerea sa stabilită în Gaza a câștigat supremație față de liderii săi aflați în străinătate. Prin lansarea atacului său sângeros din 7 octombrie, organizația intenționează să se poziționeze ca unic apărător al poporului său și vizează să joace un rol politic central după încheierea luptelor. (…) →

Pe 26 ianuarie 2024, cea mai înaltă instanță judiciară a Națiunilor Unite a ordonat o serie de măsuri provizorii pe seama Israelului. La (…) →

Din punct de vedere al dreptului internațional, situația este clară: Rusia ocupă ilegal vecinul său, Ucraina, la fel cum Israelul ocupă ilegal vecinul său palestinian, lucru condamnat de nenumărate ori de Națiunile Unite. (…) →

Pe 7 octombrie, Israelul a suferit un traumatism major cu atacul Hamas asupra populației civile și a siturilor militare. Una dintre cauzele acestui eveniment tragic este refuzul liderilor săi de a favoriza un răspuns politic la problema palestiniană. Războiul purtat în prezent în Gaza, sub pretextul anihilării Hamas, este purtător de viitoare tragedii. "A (…) →